Steps4Change.ro

Misiunea personala

Invata de la toate…

April 3rd, 2011

* interviu publicat de catre www.formare.info in sectiunea “Portret de Trainer”

1.      Cum ai descoperit trainingul? Cum ai ajuns să fii trainer?

Primul „training” (il privesc acum cu nostalgie dar il asez totusi intre ghilimele) l-am sustinut in anii studentiei. Lucram in cadrul unei agentii de recrutare si am vrut sa ii ajut pe colegii mei sa aiba un CV profesionist, sa stie ce inseamna un interviu … ceea ce in ’96-’97 era inca un subiect „elitist”. Hm, imi dau seama acum ca studentii din acel timp nu foloseau Internetul, va vine sa credeti?

Am lucrat apoi ca manager de proiect si am avut sansa sa intru in contact cu tot ce inseamna managementul resurselor umane: de la proceduri si fise fiscale la training si comunicare. Si mi-am dat seama ca „infloream” de fiecare data cand aveam in fata mea un grup de oameni cu care aveam sansa sa comunic, ma bucurau nespus luminitele lor din ochi la sfarsitul sesiunilor…

Si incet, incet am ales, am renuntat la lucruri aparent mai „promitatoare”(care sunau mai bine pe cartea de vizita) pentru a urma aceasta cale….

 2.      De unde/cum ai învăţat cele mai multe lucruri despre training (indiferent că e un mentor, un trainer, o carte, un forum etc.)?

Cel mai mult am invatat din practica, asa invat eu cel mai bine „learning by doing” – uneori ma suspectez ca imi place sa „reinventez roata”:-) . Am invatat „meserie” luandu-mi inima in dinti si intrand in sala si facand acest lucru zi de zi, de sute de ori si mereu de la capat. Lucrand cu bucurie si sustinand curs dupa curs, cu aceeasi pasiune chiar daca aveam in fata un grup de studenti sau echipa de management regional a unei companiii.

Sunt foarte recunoscatoare participantilor la cursurile mele, de la ei invat enorm. M-au ajutat mereu sa vad acelasi lucru dintr-o alta perspectiva sau sa zambesc chiar dupa 8 ore de stat in picioare…

In ultimul timp, mi s-a intamplat sa fiu mereu inconjurata de oameni minunati de la care nu incetez sa invat. Cum persoanele de fata nu se exclud, invat mult de la Diana Catana 🙂  despre cum pasiune si profesionalism in training. Un alt trainer pe care il admir este Andy Szekely, stapaneste remarcabil „tehnica” training-ului si este un maestru al crearii contextelor si comunitatilor de invatare.

 3.      Ce iubeşti cel mai mult la meseria asta?

Iubesc oamenii. Imi place sa le vad zambetul si lumina din priviri. Ma bucur atunci cand am fost acolo cand au descoperit cum sa fie mai buni.

In plus, iubesc ceea ce fac si invat mereu iar … clientii chiar ma platesc pentru asta 🙂

 4.      Ce îţi place cel mai puţin?

Imi este mai greu sa lucrez cu oameni « trimisi » la curs, cei care nu au ales ei sa participe, ci le-a fost « recomandat ». Atmosfera se schimba de obicei printr-o contractare initiala buna, dar primele momente sunt de obicei mai dificile…

Dar pentru a vedea si « barna din ochii nostri », nu imi plac trainerii care nu se pregatesc (profesional si personal) pentru Intalnirea cu celalalt. De exemplu, nu inceteaza sa ma uimeasca trainerii care predau cursuri de management fara a fi coordonat o singura zi cu o echipa sau luptandu-se pentru un buget departamental. Ma revolta trainerii care fac cursuri de coaching fara sa fi avut un client de coaching in viata lor…

5.      Povesteşte-ne despre o situaţie dificilă/provocatoare întâlnită în training

In ianuarie in acest am am sustinut un curs de dezvoltare manageriala pentru o echipa dintr-un departament tehnic. Cu cateva zile inainte de curs, au fost anuntati ca echipa lor se va restructura masiv. Cand am intrat in sala dimineata, atmosfera era extrem de tensionata iar oamenii preocupati (firesc) de cum sa gestioneze perioada urmatoare si nu neaparat de modul in care sa isi imbunatateasca abilitatile de feedback.

Am avut cateva momente de deruta, dupa care am „pus cartile pe fata” si re-contractat cu sala, gasind o modalitate prin care atat firma, ei (oamenii din sala) si eu sa fim multumiti cu ceea ce oferim/primim. Si asa a fost, dar probabil ca m-au ajutat mult proiectele de outplacement sustinute anterior, in care emotiile curg „valuri, valuri” in sala….

6.      Ce ai introduce într-un cod etic al trainerului?

“Nu e despre tine ci despre/pentru ceilalti”. Cred ca aceasta este regula de “aur” in orice meserie care presupune “insotirea” celuilalt.

 7.      Ce faci pentru dezvoltarea ta ca trainer?

“Lucrez cu mine”. Cred ca trainerul este cel mai important „instrument” de training si este responsabilitatea sa se mentina cat mai curat si clar „in interior”.

Cand ma intalnesc cu Celalalt in sala de training, imi doresc sa fiu prezenta, deschisa si atenta. Sa fiu „OK” cu mine pentru a avea o relatie „OK” atat cu fiecare membru al grupului cat si cu grupul ca si sistem. Sau parafrazand o definitie a meditatiei „sa nu ma mai las agatata de nimic din sala”.

Cred ca fiecare are Calea lui de dezvoltare personala si profesionala. Cred ca este esential sa iti dai seama ca tu esti primul care are nevoie de antrenament, de multa „transpiratie” pentru ca in sala de curs sa primesti si inspiratie.

Pentru mine m-a ajutat analiza personala si workshop-urile de formare terapeutica pe care le-am urmat. In plus, meditatia si rugaciunea ajuta sa treci lucrurile la un alt nivel…

Tehnica vine abia pe locul doi, desi are importanta ei de necontestat. Modelez traineri si vorbitori publici profesionisti si … continui sa tin cursuri, luand in serios feedback-urile participantilor.

 8.      Ce faci pentru dezvoltarea altor traineri şi/sau a profesiei?

Mai particip ca invitat la Training Cafe 🙂 . Am “crescut” in Wrigley  Balkans o echipa de traineri interni care se descurca foarte bine si dupa plecarea mea. Sustin ocazional cursuri de tip “Train the Trainers” si la cursurile mele de dezvoltare personala participa de obicei multi traineri.

9.      Ce faci după o zi de training ca să-ţi încarci bateriile?

Ma plimb. Mai ales dupa un curs in sala, simt nevoie de aer, de spatiu si … de liniste.

10.  Cu tot ce ştii acum, dacă te-ai putea întâlni cu tine la început de drum, ce sfat ţi-ai da?

Relaxeaza-te!

11.  E trainingul o etapă în viaţa ta? Ce şi cine-ţi poate spune “gata! s-a terminat etapa asta”?

Pentru mine, training-ul raspunde la intrebarea “cum” si nu la intrebare “ce” – este un mijloc si nu un scop. Misiunea mea este sa ii ajut pe ceilalti sa isi reaminteasca cine sunt cu adevarat si uneori fac acest lucru in sala de curs…Deci, nu cred ca se va termina vreodata…

12.  Pune o întrebare. Şi răspunde la ea.

Ce te-a ajutat cel mai mult in training?

Sportul de performanta – combinatia de disciplina, perseverenta si … puterea de a o lua mereu de la capat cu zambind.

De incheiere

Formare.info – va multumesc pentru ca existati!

 Voua si celor ce ne citesc un indem:

Invata de la toate…

Taguri: , , ,

One Response to “Invata de la toate…”

  1. ELENA PASCALI Says:

    Am cunoscut- pe Raluca in pozitia de facilitator, si, fara sa stiu cine este (am crezut initial ca e o cursanta cu mai multa experienta), m-a impresionat de la inceput “puterea delicata” cu care conducea activitatea de grup. Am fost norocoasa “sa nimeresc ” in grupul ei si stiu ca este o persoana-resursa pentru mine. E un amestec de putere si sensibilitate, care-ti transmite increderea ca simte ce te doare, dar se si detaseaza ca sa te ajute sa te vindeci. Si face asta intr-un fel in care “omul” Raluca insoteste profesionistul, si nu invers.

Comenteaza

Din aceeasi categorie

Navigheaza

Articole (RSS) Comentarii (RSS)