Steps4Change.ro

Misiunea personala

O poezie frumoasa – “Cine”, Marin Sorescu

June 13th, 2011 com 3 comentarii

O poezie care poate fi o sinteza a cursului “Descopera Misiunea Ta Personala” pe care tocmai l-am incheiat in acest weekend:

“CINE”, Marin Sorescu

Sa cercetam bine
Cine se ascunde sub noi
Sa fim foarte atenti
Pe cine numim
Eu.
Ca nu mai poti
Avea incredere oarba
In nimeni.
Sa fim atenti, mai ales,
Pe cine numim
Eu.

Indesati cu genunchiul
Sub niste masti,
Atat de conventionale,
Rasul, plansul, iubirea,
Ne caznim, stangaci,
Sa fim familiari cu noi

Poate chiar reusim
In unele momente,
Dar ne speriem grozav
Cand ne auzim glasul.

Invata de la toate…

April 3rd, 2011 com Un comentariu

* interviu publicat de catre www.formare.info in sectiunea “Portret de Trainer”

1.      Cum ai descoperit trainingul? Cum ai ajuns să fii trainer?

Primul „training” (il privesc acum cu nostalgie dar il asez totusi intre ghilimele) l-am sustinut in anii studentiei. Lucram in cadrul unei agentii de recrutare si am vrut sa ii ajut pe colegii mei sa aiba un CV profesionist, sa stie ce inseamna un interviu … ceea ce in ’96-’97 era inca un subiect „elitist”. Hm, imi dau seama acum ca studentii din acel timp nu foloseau Internetul, va vine sa credeti?

Am lucrat apoi ca manager de proiect si am avut sansa sa intru in contact cu tot ce inseamna managementul resurselor umane: de la proceduri si fise fiscale la training si comunicare. Si mi-am dat seama ca „infloream” de fiecare data cand aveam in fata mea un grup de oameni cu care aveam sansa sa comunic, ma bucurau nespus luminitele lor din ochi la sfarsitul sesiunilor…

Si incet, incet am ales, am renuntat la lucruri aparent mai „promitatoare”(care sunau mai bine pe cartea de vizita) pentru a urma aceasta cale….

 2.      De unde/cum ai învăţat cele mai multe lucruri despre training (indiferent că e un mentor, un trainer, o carte, un forum etc.)?

Cel mai mult am invatat din practica, asa invat eu cel mai bine „learning by doing” – uneori ma suspectez ca imi place sa „reinventez roata”:-) . Am invatat „meserie” luandu-mi inima in dinti si intrand in sala si facand acest lucru zi de zi, de sute de ori si mereu de la capat. Lucrand cu bucurie si sustinand curs dupa curs, cu aceeasi pasiune chiar daca aveam in fata un grup de studenti sau echipa de management regional a unei companiii.

Sunt foarte recunoscatoare participantilor la cursurile mele, de la ei invat enorm. M-au ajutat mereu sa vad acelasi lucru dintr-o alta perspectiva sau sa zambesc chiar dupa 8 ore de stat in picioare… Mai mult…

Tanar si nelinistit – Angajatul Generatiei Y in Romania

February 24th, 2011 com 11 comentarii

Pe piata muncii din Romania a aparut un nou angajat: cel nascut “la Revolutie”. Sau poate chiar cuvantul angajat nu i se potriveste foarte bine, deoarece acesta se percepe mai mult ca “managerul” propriei sale cariere (si vieti). De altfel, este prima generatia din Romania pentru care a fi angajat este … doar o optiune –  o alternativa la a lucra pe cont propriu, a avea mai multe job-uri part-time sau a-si continua studiile in strainatate.

Viata la 20 (si ceva) de ani

Sociologic au un nume: Generatia Y. Au (in jur de) 20 de ani) si se comporta ca atare. Sunt idealisti, cred ca stiu si pot totul. Inca nu s-au lovit de viata, nu au invatat sa fie prudenti. Sunt frumosi si curati, nu neaparat competenti inca. Au sperante si vise, si cred cu tarie ca le pot transforma in realitate.

“Nu vor sa traiasca pentru a munci, ci vor sa munceasca pentru a trai” Mai mult…

Portret de manager: Generatia X in Romania

February 11th, 2011 com 2 comentarii

Cine sunt?

Ii intalnesti in birourile multinationalelor (mai nou din ce in ce mai des in open space), dar si in firmele romanesti mari. Sunt “cei care conteaza” din punct de vedere profesional si au varste cuprinse intre 35 si 50 de ani. Sunt cei care au reusit dupa 1990 iar sociologii ii denumesc “Generatia X”.

Si-au trait copilaria, adolescenta, poate si inceputul tineretii in comunism. Majoritatea au pornit de jos sau de acolo de unde eram cu totii in acele vremuri in care disparitatile sociale nu erau (sau nu pareau) prea mari.

Cum sunt?

Sunt oameni care s-au adaptat. Au reusit sa treaca prin tranzitii nesfarsite. Majoritatea s-au angajat la multinationale de tineri, spre disperarea familiei care le vedeau viitorul nesigur “la privati”. Si-au asumat riscuri, si-au schimbat profesiile, au invatat singuri sa vorbeasca engleza, sa lucreze pe calculator, sa conduca masina (companiei)…

La inceput au fost secretare, reprezentanti comerciali (un nume mult prea elegant pentru ce insemna comertul in anii ’90), reprezentanti medicali, asistente de vanzari, “omul bun la toate” care se ocupa de calculatoare. Au vazut multe, stiu multe despre “capitalismul salbatic” si cum sa rezisti aici.

In ce cred? Mai mult…

Taguri:

“Eu sunt eu si sunt OK”, Virginia Satir

December 1st, 2010 com Comenteaza

Eu sunt eu. Nu mai exista nimeni pe lumea aceasta exact ca mine. Mai sunt persoane care imi seamana in anumite privinte, dar nimeni nu imi seamana in totalitate. Prin urmare, tot ceea ce emana din mine este suta la suta al meu, pentru ca eu sunt cel ce face alegerile.

Posed tot ceea ce tine de mine: corpul meu, inclusiv tot ceea ce face acesta; mintea mea, inclusive toate gandurile si ideile; ochii mei, inclusive imaginile a tot ceea ce vad ei; sentimentele mele, oricare ar fi ele: manie, bucurie, frustrare, iubire, dezamagire, emotie; gura mea si toate cuvintele care ies din ea: politicoase, dulci sau aspre, corecte sau incorecte; vocea mea, sonora sau linistitoare; si toate actiunile mele, atat cele indreptate catre ceilalti, cat si cele directionate catre mine insumi. Mai mult…

Ce poti face TU?

October 10th, 2010 com Comenteaza

* articol publicat si pe portalul de dezvoltare personala www.empower.ro

In momente de criza, exista doua tentatii: sa credem ca nu putem face nimic sau sa credem sa putem face miracole. In jurul nostru abunda mesaje extreme, unele care par sa prevada Apocalipsa iar altele imbibate de iluzii infantile…

Ca de fiecare data, solutia este Masura. Echilibrul. Calea de Mijloc. Mai precis, influentez ceea ce pot si imi accept limitele. Accept si inteleg ca nu pot schimba Lumea, ci poate doar Lumea Mea, si acesta este deja un pas foarte mare…

Un instrument util in acest sens este Cercul Influentei / Cercul Ingrijorarilor dezvoltat de Stephen Covey. Covey sustine ca ne putem concentra energia in doua directii: Cercul Ingrijorarilor (ceea ce ma preocupa, dar nu pot influenta direct, de exemplu comportamentul altei persoane sau sistemul de pensii) si Cercul Influentei (ceea ce pot influenta direct).

Victima in Cercul Ingrijorarilor

In functie de “locus-ul” atentiei noastre suntem mai degraba reactivi (in Cercul Ingrijorarilor) sau proactivi (in Cercul Influentei). Oamenii reactivi isi concentreaza eforturile asupra Cercului Ingrijorarilor, se victimizeaza, micsorand astfel foarte mult Cercul Influentei. Dimpotriva, oamenii proactivi se concentreza asupra lucrurilor pe care le pot influenta, marind continuu Cercul Influentei. Mai mult…

Sa dam timp… timpului

July 7th, 2010 com Comenteaza
time

*articol publicat si pe portalul de dezvoltare personala www.empower.ro

Aceast indemn apartine lui Francois Mitterand si cred ca poate reprezenta solutia la dilema “nu am timp” cu care ne confruntam deseori.

Dar cum “dam timp timpului”? Cred ca fiecare are propriul sau raspuns la aceasta intrebare si are propria sa “reteta” de a-si trai timpul. Mai mult…

Perseverare humanun est…

May 28th, 2010 com Comenteaza
toy

* articol publicat si pe portalul de dezvoltare personala www.empower.ro

Cand descriem succesul vorbim mult despre legea atractiei, vizualizare, forta gandului si despre entuziasm. La fel, valorizam energia initiala, increderea, “gandirea pozitiva”…

Multe scoli de dezvoltare personala ne indeamna sa actionam ca si cum ceilalti “natural” ar fi de acord cu noi, ne-ar sustine, am fi intr-un mediu total prietenos si fara bariere. Avem senzatia de forta fara limita, credem ca stim totul (sau putem invata totul repede si fara efort). Nu ne poate sta nimic in cale si vom obtine tot ceea ce ne dorim. Mai mult…

O za intr-un lant…

May 12th, 2010 com Comenteaza
link

* articol publicat si pe portalu de dezvoltare personala www.empower.ro

In adolescenta (si deseori in prima tinerete), suntem convinsi ca lumea incepe si se termina cu noi. Ca o putem schimba, ca noi suntem lumea si nimic nu ne leaga de nimic si facem orice pentru de a ne “elibera” de trecut.

Cu timpul, mai ales cand devenim parinti, descoperim ca suntem o za intr-un lant. Suntem o parte din Raul Vietii, avand in spate stramosii nostri si in fata cei carora le dam viata. Mai mult…

Cum ne dezvoltam inteligenta sau… inteligentele?

February 9th, 2010 com Comenteaza
lego

* articol aparut si  e portalul de dezvoltare personala www.empower.ro

Citind titlul, v-ati putea gandi la exercitii de logica. Sau la teste de perspicacitate sau la teste de inteligenta. Deoarece cultural, suntem conditionati sa asociem inteligenta cu mintea, cu inteligenta cognitiva.

Si avem partial dreptate. Este tipul de inteligenta care ne ofera garantia succesului scolar si este foarte apreciat pe plan social. Mai mult…

Articole (RSS) Comentarii (RSS)