Va multumesc pentru faptul ca in acest an ati fost doar “la un click distanta”!

Va urez Craciun Fericit si va trimit in dar un colind semnat Radu Gyr:

“Cerul si-a deschis soborul
- Lerui, Doamne, Ler -
au pornit cu plugusorul
îngerii prin cer.
Merg cu pluguri de oglinda
si de giuvaier,
toti luceferii colinda
- Lerui, Doamne, Ler -
Vantul sufla cu lumina
- Lerui, Doamne, Ler -
în buhai de luna plina
leganat in ger.
Patru heruvimi cu gluga
alba de oier
sub feresti colinde’ndruga,
- Lerui, Doamne, Ler -
N-au venit cu grau la poarta,
ci au rupt din ger
stele mari ca sa le’mparta,
- Lerui, Doamne, Ler -
Si-n Florar de roade grele,
- Lerui, Doamne, Ler -
va fi campul cer de stele
tolanit sub cer…
Numai tu astepti in tinda,
- Lerui, Doamne, Ler -
suflete ce n’ai colinda
si nu stii Prier.
Nici un cantec alb nu vine
fâlfâind mister,
cu o stea si pentru tine,
- Lerui, Doamne, Ler -”.

Intrucat misiunea personala este o tema atat de importanta si despre care se vorbeste atat de putin, revin astazi cu cateva adnotari pe aceeasi tema:

1. Misiunea personala este … personala. Mai mult decat orice, este unica si reflecta calitatile unice pe care le avem. Doar tu iti poti descoperi misiunea ta personala, celalalt te poate acompania cel mult in aceasta calatorie.
2. Misiunea personala este alegerea noastra. Ceea ce suntem si ceea ce vrem sa devenim reprezinta expresia alegerilor noastre. Si cel mai emotionant exemplu in acest sens, mi se pare cel oferit de Viktor Frankl in cartea sa  “Man’s search for meaning”. Frankl descrie exemplul detinutilor care desi in conditii grele, gaseau puterea sa ii consoleze pe alti sau sa imparte ultimele bucati de paine. Desigur, ne aminteste el, “nu erau multi. Dar faptul ca existau ne ofera suficiente dovezi ca unui om i se poate lua totul, dar nu si libertatea sa cea mai de pret - sa isi aleaga calea, sa isi aleaga atitudinea”. Iar daca intr-un lagar de concentrare erau oameni care puteau sa isi aleaga modul de a fi, ideea ca noi nu avem optiuni devine ridicola.
3. Misiunea personala este creatoare. La fel cum Wayne Dyer exprima intentia, la fel misiunea personala “trebuie sa fie creatoare, altfel nimic nu ar ajunge sa existe. Fateta creativitatii intentioneaza sa va indreptati spre o creativitate continua, pentru a participa la crearea oricarui lucru asupra caruia va indreptati puterea intentiei.”
4. Misiunea personala inseamna contributie. In mod aparent paradoxal, desi misiunea personala este individuala, atunci cand este bine conturata depaseste sfera unei singure persoane. Misiunea personala este radianta, si astfel un om congruent cu misiunea sa personala “imprastie” energie pozitiva si schimba in bine mediul din jurul sau.
5. Misiunea personala este diferita de obiective. Sau dupa cum spune Andrei Plesu “Majoritatea oamenilor tind sa creada ca un onorabil program de viata (intemeierea unei familii, realizarea profesionala, datoria fata de comunicate) are substanta necesara pentru a se constitui in sens de viata. Intrebarea cu privire la sensul vietii apare, in toata spectrala ei nuditate, deindata (si tocmai pentru ca) ti-ai indeplinit toate obiectivele”. Este cazul oamenilor care aparent sunt realizati, dar abia dupa ce si-au atins tintele propuse, isi dau seama ca le lipseste ceva mai inalt.
6. Cautarea misiunii personale nu are neaparat un final determinat in timp. Dar important este sa incepi - se spune ca daca nu ai un scop in viata, atunci scopul tau in viata este sa iti gasesti unul! Procesul poate continua toata viata, iar simplul faptul ca ai inceput sa cauti inseamna ca esti aproape de a gasi 

In final o sugestie budista despre o posibila misiune personala.

La sfarsitul vietii, vei raspunde doar la doua intrebari:

• Ai fost fericit?
• I-ai ajutat pe altii sa fie fericiti?

Te invit la un pas esential in demararea oricarui program de coaching sau dezvoltarea personala - descoperirea misiunii TALE personale! Sunt convinsa ca iti va lua mult mai mult decat parcurgerea post-ului, sunt persoane care spun ca iti va lua toata viata, dar cred ca efortul va merita!

Ce este misiunea personala?

Misiunea personala este o sintagma folosita atat in lumea de afaceri (in special datorita lui Steven Covey) cat si in literatura (Paulo Coehlo in al sau “Alchimistul” popularizand, probabil excesiv, ideea de legenda personala). 

Etimologic, cuvantul misiune are origini latine - missio insemna initial a trimite. Astfel, punctul comun intre misionarul crestin si reprezentantul unei misiuni diplomatice este acela care sunt “trimisi”, reprezinta o instanta superioara (divina, sau dupa caz, statala).

In acest sens, misiunea ta personala sintetizeaza rolul tau pe acest Pamant, modul in care iti poti folosi cel mai bine, cel mai eficient si cel mai creativ darurile tale unice pentru care ai fost “trimis”. Pe scurt, defineste cine esti si care este scopul tau in viata.

De ce este importanta descoperirea misiunii personale?

Identificarea misiunii personale este o ocazie de a te “conecta” cu tine.  Pentru a-l cita pe Steven Covey in cartea sa ‘7 Habits of Highly Effective People’ ” A scrie sau a revizui misiunea ta personala te va schimba profund deoarece te forteaza sa te gandesti atent si indelung la prioritatile tale si sa iti aliniezi comportamentul la credintele tale”.

Misiunea ta personala este un rezumat la ceea ce este important pentru tine, prioritatile tale, ce iti doresti sa obtii si ce iti doresti sa devii. Este o cale de a-ti  asuma destinul si de a-l trai astfel incat actiunile tale sa fie sprijinite de ceea ce crezi in interiorul tau. 

Astfel, misiunea ta personala iti aduce: claritate, directie si implinire!

Ce cuprinde misiunea personala?

Misiunea personala cuprinde minim trei elemente, care nu este neaparat necesar sa fie explicite.

Primul element, care constituie si fundatia misiunii personale sunt valorile, ceea ce este important pentru tine.

Totodata misiunea personala cuprinde si actiunea - ce eforturi (sau obiective) iti propui sa faci si iti asumi pentru a-ti atinge prioritatile.

Ultimul element reprezinta nevoile la care raspunzi, sau care este contributia ta.

Cum se formuleaza misiunea personala?

Desigur, misiunea personala este personala si astfel profund subiectiva.

Dar te-ar putea ajuta urmatoarele trei sugestii:

• Exprim-o in termeni afirmativi. In loc sa spui ceea ce nu iti doresti sau ceea ce nu esti, spune ceea ce esti sau ceea ce vrei sa devii.
• Misiunea ta trebuie sa arate prioritatile tale in viata si ceea ce iti doresti . Gandeste-te la actiuni, comportamente, obiceiuri specifice in aceasta parte a vietii in urmatorii 3-5 ani.
• Adauga emotie. O misiune personala cu emotie aduce pasiune si inspiratie.

In redactarea misiunii, iti propun un exercitiu. Putin lugubru, recunosc, dar care cred ca te va ajuta. Imagineaza-ti ca esti la sfarsitul vietii. Ai trait o viata frumoasa si implinita. Copiii si nepotii tai se pregatesc sa iti scrie piatra funerara. Si, de data aceasta o pot face in 3-5 fraze. Incepe asa: Aici odihneste un om care…”

Completarea iti apartine si iti poate aduce multe informatii despre viata pe care iti doresti sa o traiesti.

In concluzie, te intreb acum: “Care este misiunea TA personala?”

“I am not very spiritual. I am a simple Buddhist monk.”

(Nu sunt o fiinta foarte spirituala. Sunt doar un simplu calugar budist),

Dalai Lama in cadrul invataturilor tinute in Dharamsala, octombrie 2009, catre 10,000 de pelerini.

Toti avem momente de disperare. Iar pentru a descrie aceasta stare cred ca definitia etimologica este cea mai puternica: “suferinta fara sens”…

Si cred ca aici e cheie: sa iti poti tine suferinta si sa iti pastrezi credinta in sensul tau (scopul, misiunea ta personala). Sa poti sa iti contii starile dificile (de tristete, de furie, de dezamagire) si sa stii ca TU esti mult mai mult decat acea stare. Oricat de grea ar fi, o stare vine si trece si depinde de tine sa o lasi sa treaca, sa nu te agati de ea.

Intr-un moment greu, e important sa vezi dincolo de prezent. Oricat de greu ar fi acum, TU ai aici pe Pamant altceva de facut decat se te afunzi in stari complicate. Si ai capacitatea de a vedea viitorul, de a-l imagina si de a-l trai ca si cum ar fi aici si acum.

Iar daca nu vezi nici un sens la suferinta ta, poate ca sensul este tocmai dat de modul in care treci prin suferinta. ..

Am citit de curand cartea Barbarei Ann Kiper, “14,000 Things To Be Happy About” (14,000 de lucruri care te fac fericit). Timp de 20 de ani Barbara a notat sarguincios lucrurile care ii aduceau bucurie.

I-am urmat exemplul, si iata “micile” bucurii ale vietii mele dintr-o saptamana de vara:

1. apus de soare pe plaja
2. aplauzele a 150 de oameni
3. fericirea lui Marian vorbindu-mi despre sotia lui de care este indragostit de 12 ani si despre bebelusul lor
4. “dancing as nobody’s watching” (dansez ca si cum nu m-ar vedea nimeni)
5. floarea de hartie primita in dar de la Gabi
6. revin cu picioarele pe Pamant datorita Gabrielei
7. calmul si caldura lui Yanis
8. valurile din Costinesti
9. rochia galbena cu bretele
10. Nicu si zambetul lui protector
11. pui cu legume la cuptor cu o crusta aburinda de mozzarela
12. am reusit sa raman calma desi am ratacit drumul de 3 ori
13. zmeura proaspata
14. noua tunsoare “garçon” a finutei mele de numai 1 an
15. masina mea pe care acum o conduc atat de usor
16. Magic FM
17. blogul lui Andrei Rosca (provocator…)
18. un sms frumos de la Ovidiu
19. clatite de gem de visine si cappucino
20. somnul prelungit dupa 2 nopti nedormite
21. “Imagine” John Lennon
22. salata verde cu gorgonzola si piept de pui la gratar
23. sa pregatesc lucrurile din timp
24. senzatia de usurare dupa rezultatul analizelor
25. sa fiu in masina in timp ce in Bucuresti ploua torential
26. Brandusa imi spune “mi-e dor de tine”
27. un nou client de coaching
28. ceai rece intr-o zi torida pe terasa Serendipity
29. Dana imi trimite pozele de la concertul Sinnead O’Connor; imi amintesc cum am vazut atunci 2 curcubee
30. multi oameni frumosi la cursul meu deschis
31. “Cu fiecare zi mai aproape - o psihoterapie povestita de ambii participanti” Irvin Yalom & Ginny Elkin
32. parcul Herastrau la 8am
33. margele colorate 
34. momente in care “ies din timp”, emotie coplesitoare, senzatia ca “destinele ni se impletesc”
35. zambetul Elenei care imi aduce aminte de mama
36. rochia mov si cerceii cu floricele
37. pot sa recunosc ceea ce primesc si sa cer ceea ce am nevoie
38. o cana mare de cafea aromata, Dilema Veche si jazz in surdina 

Intr-o saptamana obisnuita din viata mea am adunat 38 exemple de mici bucurii ale vietii. Desigur, in aceeasi saptamana au fost si momente de tristete, de nostalgie, de frustrare, dar pe acestea vreau sa le las sa treaca…

Vreau sa ramana doar lucrurile bune, iar unul incepe chiar acum - VACANTA!

Va doresc o vara frumoasa in care sa pastrati cat mai multe lucruri care va fac fericiti! Ne revedem in septembrie!

“Nu exista niciun moment de varf. Acum - e singurul moment de varf al vietii mele. ACUM. INTOTDEAUNA ACUM. Si in momentele cele mai grele, viata ramane tot viata. Adica - o minune! De altfel, viata nu poate fi bagata intr-o categorie estetica. Viata nu poate fi frumoasa sau urata. Viata este. E tot ce avem. Viata e pur si simplu. Si viata ti-o faci. Viata e o suma de alegeri. Vrei o viata frumoasa? Fa-ti-o! Simplu. Nu mai gasi vinovati. Fa-ti-o! Se poate! Se poate invinge si ingenunchea si moartea, cum am spus in Jurnal. Poti alege si sa mori frumos sau urat… dar sa traiesti… depinde de fiecare.” … scrie Oana Pellea in “Jurnal”.

“Daca cer ceva, e ca si cum m-as umili”

“Daca ma iubeste cu adevarat, va sti ce am eu nevoie si nu va fi nevoie sa ii cer nimic.”

“Cred ca imi e teama sa cer pt ca mi-ar fi greu sa suport un refuz direct”

“Nu pot sa cer o marire de salariu; eu imi vad de treaba mea si cineva sigur va observa si rasplati acest efort.”

Aud foarte des aceste afirmatii…Numitorul comun? Dificultatea de a cere. Iluzia ca altcineva ne va ghici gandurile. Imposibilitatea de a accepta un refuz.

A cere este una dintre abilitatile cele mai greu de dobandit. A cere inseamna de fapt a trece de la implicit la explicit. A (te) desvalui, a-ti asuma dorintele si nevoile tale si a-ti lua riscul raspunsului.

Contrar aparentelor, a sti sa ceri este un semn de maturitate si de responsabilitate. Departe de “a ne injosi”, atunci cand cerem, ne asumam si iesim din iluzia atotputerninciei infantile. Este momentul in care acceptam ca avem nevoie de ceilalti si suntem inter-dependenti. Parasim iluzia ca exista cineva acolo (cum era la un anumit moment dat mama) a carei principala preocupare era sa ne intuiasca noua dorintele si sa ne faca totul pentru a ni le satisface.

A nu cere si a te astepta ca altcineva sa iti ghiceasca gandurile este un mod de a ne autosabota. Nimeni nu poate sti ceea ce ne dorim cu adevarat (deseori acest lucru este suficient de confuz si pentru noi..).

Dar o diferentiere este necesara: a cere este diferit de a pretinde. A cere inseamna a accepta riscul unui raspuns si a intelege ca partenerul de discutie are dreptul sa fie sau nu de acord cu cererea ta. A pretinde in schimb, inseamna o asteptare implicita de raspuns pozitiv din partea celuilalt, care aduce multa tensiune si frustrare in orice relatie…

Cere, fie si pentru ca asa exista o probabilitate mai mare de a ti se da ceea ce iti doresti!

Paradoxal, pentru a intelege cine suntem, este necesar sa acceptam ceea ce NU suntem.

Si am invatat acest lucru de la Wayne Dyer, care ne lamureste in legatura cu “falsele definitii” de sine:

• NU sunt ceea ce am. Sunt mult mai mult decat posesiunile mele.
• NU sunt ceea ce fac. Sunt dincolo de faptele mele. Chiar daca ma intereseaza cariera, nu ma las identificat cu viata mea profesionala.
• NU sunt ceea ce cred altii despre mine. Accept ca sunt diferit de ceea ce comunic lumii; inevitabil reputatia (sau branding-ul personal, un termen mai modern) reprezinta doar o parte din mine.
• NU sunt separat de cei din jur. Sunt conectat la tot ceea ce mai inconjoara; sunt in inter-dependenta cu ceilalti.
• NU sunt separat de Dumnezeu. Am viata si har. Accept ca am duh.

De 8 martie am un cadou pentru … barbati!

Cadoul nostru pentru 8 martie este pentru o doamna sau domnisoara care sa te insoteasca la cursul deschis organizat impreuna cu serile AS miercuri, 11 martie.

Vii miercuri seara, platesti un singur bilet, iar doamna sau domnisoara care te insoteste vine gratis.

Chiar daca nu esti barbat, poti veni insotita de o prietena, pentru un singur bilet.

Si acum despre training:

Etimologic, cuvantul misiune are origini latine - missio insemna initial a trimite. Astfel, punctul comun intre misionarul crestin si reprezentantul unei misiuni diplomatice este acela care sunt “trimisi”, reprezinta o instanta superioara (divina, sau dupa caz, statala). Mai mult…

Asa a incheiat discutia unul dintre prietenii mei dragi. Si a mai adaugat celebrul “Asa am fost intotdeauna, nu pot sa ma schimb!”

Si era intr-o situatie paradoxala: stia ca are nevoie sa faca o schimbare, sa incerce sa faca lucrurile diferit. Pe de alta parte, se temea ca incercand lucruri noi, isi va pierde autenticitatea.

Pe moment m-a blocat. Pentru ca, evident, aceeasi problema o aveam si eu. Si eu mi-am spus de multe ori ca nu pot sa fac ceva diferit, chiar daca era absolut necesar pentru ca nu mai eram eu.

Dupa ceva saptamani de “rumegat”, acum ii (si imi) pot spune linistita: “Daca ai face asa, ai fi tot tu!”. Si pentru ca e relativ greu de convins, i-as da cel putin trei argumente:

• A face nu inseamna a fi. Ceea ce ai facut pana acum se poate schimba tocmai pentru ca vorbim de un alt nivel - nivelul faptelor, cel comportamental, si nu de cel identitar. A face ceva diferit nu inseamna a ne schimba “inauntrul” nostru ci a gasi cai mai potrivite pentru a ne adapta la conditii in schimbare.
• “Nu te poti regasi intorcandu-te in trecut, te regasesti doar revenind in prezent.” Eckhart Tolle. A ne intoarce in trecut inseamna a reflecta la ceea ce am facut intr-un anumit moment dat si intr-un anumit context, cand eram la un anumit nivel de dezvoltare personala. Astazi, timpul, spatiu, mediul, situatia s-au schimbat si ai nevoie de strategii diferite.
• Poti deveni mult mai mult decat ceea ce ai fost. Cred ca aceasta este cea mai puternica credinta limitativa - sa crezi ca vei fi tot ceea ce ai fost. Sa vezi evolutia ta liniara, cu viitorul doar o prelungire firava a trecutului. De fapt, nici nu stii ce poti deveni tocmai pentru ca inca nu ai experimentat. Si cred ca aici e una din chei: a te imagina fara a te confunda cu trecutul tau…

Pe Empower, am scris despre “Cum invatam sa stam in picioare”.

Despre povestea impresionanta a lui Milton Erickson care paralizat, invata sa mearga imitand-o pe sora sa cea mica. Sau despre cum putem invata de la copii si despre cum avem in noi tot ce ne trebuie pentru a invata. Si despre cat de stangaci suntem si cum ne impiedicam atunci cand invatam ceva nou…

Gasesti mai multe la http://www.empower.ro/inteligenta-emotionala/cum-invatam-sa-stam-in-picioare!

Se spune ca acest citat, cu note de truism, ii apartine lui Titu Maiorescu. Si cati nu ne-am regasit in el?

M-am bucurat sa gasesc o cheie de descifrare in formarea de Comunicare relationala pe care o urmez.

Astfel, Jacques Salome considera ca pentru a fi intr-o relatie sanatoasa este necesar ca ambii parteneri sa poata schimba in relatie urmatoarele 4 elemente:

A cere - A cere inseamna a putea sa iti exprimi liber cererile, asumandu-ti riscul raspunsului, care poate fi pozitiv sau negativ. Inseamna sa fii liber in cererea ta, asa cum si celalat este liber in raspunsul pe care il ofera cererii tale. A cere inseamna a verbaliza si a trece de la cereri implicite la cereri explicite. A renunta la mirajul si asteptarea celuilalt de a-mi ghici gandurile si a-mi indeplini automat dorintele.

A refuza - A refuza inseamna a-i putea spune celuilalt NU. Asa cum esti liber sa ceri, asa esti liber si in a -i refuza celuilalt cererile. A refuza inseamna a te afirma si a te pozitiona, nu in contradictie cu celalalt, ci in armonie cu valorile tale.

A da - O relatie inseamna daruire. A da este a oferi gratuit, fara asteptari ulterioare, fara contrapartida. A darui neconditionat, fara a “tine socoteala” sau pentru “a scoate ochii ulterior”.

A primi - A primi inseamna a lasa sa vina catre mine complimentele, fara sa le minimalizez sau sa le descalific. Si sa pot accepta refuzurile celuilalt fara a le minimaliza sau a le dramatiza. A primi inseamna a renunta la control si a fi deschis, acceptand imprevizibilul si diferentele inerente dintre oameni.

Cand am invatat aceste lucruri, m-am gandit de cate ori nu mi-am amanat cererile de teama sa nu primejduiesc relatia. Cum am avut dificultati in a refuza si am facut lucruri pe care nu mi le doream, urmand sa ma auto-sabotez ulterior. Cum am dat uneori, cu asteptarea de a primi ulterior. Si mai ales, cum am descalificat complimente si feedback-uri pozitive, fiind in imposibilitatea de a le primi.

In mod paradoxal, credeam ca fac toata acestea pentru a avea o relatie mai buna. Acum imi dau seama cum imi blocam relatiile tocmai prin aceste comportamente…

Si ce fluida devine acum o relatie, daca stiu sa cer, sa refuz, sa dau si sa primesc…

L-am descoperit de curand de Bruce Lipton (www.brucelipton.com), un doctor in biologie care a socat comunitatea stiintifica traditionalista prin abordarea sa “psihologizanta”.

M-am bucurat sa regasesc in cartea sa “Biologia credintei” multe din teoriile scolilor de psihologie sau de spiritualitate, de data aceasta cu argumente solide … de biologie.

Lipton vede celula ca un “sistem deschis” si sustine ca “activitatea genelor este controlata de mediu”. Si astfel, sanatatea noastra la nivel celulalar este influentata decisiv de credintele noastre (care reprezinta tot o interactiune a mediului prin intermediul diferitelor molecule - semnal, de tip neurotransmitatori, hormoni de stress etc). Mai mult…

Prezentul este perfect. Si imediat ce termin de scris, ma aud: “Cum adica, prezentul este perfect?! Sunt atatea lucruri pe care as vrea sa le schimb, sa le imbunatatesc, sa le fac diferit…”.

Prezentul este chiar… perfect. Fie si doar pentru ca este maximul din ceea ce sunt acum.

Prezentul este ceea ce sunt aici si acum. Nu este ce a fost, ce as vrea sa fie sau ce ar trebui sa fie. Perfectul are o aura de perfectiune si cred ca doar acceptand-o, pot intelege trecutul si prefigura viitorul.

Petrecem foarte mult timp penduland intre regretul trecutului si proiectarea viitorului. Ambele ne ajuta, doar ca le lipseste ceva: ancorarea in prezent si acceptarea sa. Mai mult…

Anul trecut am participat la un seminar de formare in care principala tema era stabilirea limitelor (”setting boundaries”).

Pana atunci, asociam limita cu ceva mai degraba negativ sau restrictiv, care “limiteaza”. Dar am redefinit termenul - limitele au devenit acele “granite” imaginare de care am nevoie pentru a ma exprima.

Mi-am dat seama cata energie pierdeam din cauza limitelor slab trasate. Si aveam foarte multe exemple: acceptam un alt proiect in conditile in care eram deja foarte incarcata, imi asumam un rol nou pentru ca nimeni altcineva nu se oferea, imi era foarte greu sa lucrez cu usa de la birou inchisa… De fapt, spuneam deseori DA atunci cand vroiam sa spun NU.

Incet - incet am invatat sa imi creez un spatiu sanatos si benefic. La inceput a fost mai dificil si am facut greseli; cu timpul, a devenit mai natural. Mai mult…

Am crezut mult timp in revolutii. Am crezut in schimbarea totala, entuziasta, in care totul renaste. Am crezut in entuziasm (in greaca, traducerea pentru “zeul interior”).

Dar am vazut cat e de dificil si cat de nerealist. Si cate energie, iluzie si speranta se pierd asa!

Dar lingvistica mi-a spulberat nedumerirea, lamurind inca o data sensul ascuns al cuvintelor.

Cuvantul revolutie provine din latina (revolutio) si inseamna “schimbare de sens”. Iar in astronomie, de pilda, indica timpul necesar unui corp (ceresc) pentru a parcurge întreaga sa orbita. Astfel revolutia, este o miscare circulara inchisa, in care in final, poate pentru ca socul este prea mare, revenim la punctul initial.

Acum cred mai degraba in evolutie. Tot din latina, termenul evoluţie desemneaza in biologie feniomenul prin care caractere noi, utile speciei, apărute la un individ şi transmise descendenţilor acestuia ajung să fie adoptate de o populaţie. Acestea sunt de altfel principalele argumente ale cunoscutei teorii darwiniste.

Evoluand, speciile fac schimbari aparent minore si relativ lente prin care se adapteaza la mediu. Diferenta este ca aici nu mai exista miscarea de intoarcere, de exemplu un amfibian nu se mai poate intoarce la o existenta strict acvatica. In plus, pe langa energie interioara exista interferente si schimburi cu mediul inconjurator.

Acum cred in schimbarile graduale, in evolutii. Cred in pasii mici si in abordarile strategice. Cred ca este important sa avem atat forta interioara dar si mediul propice evolutiei. Cred in schimbarea este perseverenta unei serii de pasi mici! Sau … multe, multe, picaturi chinezesti!

Acest post ar fi fost probabil mai potrivit in perioada Craciunului, urmarind goana orasului dupa cadouri … materiale.

Dar la acel moment, nu il intalnisem pe Swami Sivananda, un maestru yogin indian. El ne reaminteste ca avem in noi tot ceea ce putem darui Mai mult…

Imi place legea atractiei pentru ca e in esenta paradoxala. Invadati de marketing, PR, vanzari si alte forme mai mult sau mai putin elegante de seductie, legea atractiei te invita sa mentii directia, dar sa schimbi sensul.

Astfel, mai putina “transpiratie” si mai multa inspiratie. Mai putin “munca”, ma putin efort. E mai putin despre a te stradui, cat despre a fi. Mai putin despre a te lipi obsesiv de ceilalti, a face networking obsesiv, cat despre a fi deschis. A te putea conecta simplu si firesc. A-i primi pe ceilalti.

Ce atrage? Mai mult…

Acesta este primul cuvant nou invatat in 2009 si care m-a fascinat…

Cuvantul deriva din greaca, “auto” insemnand “sine” iar “poiere” , “a produce sau a crea” (poezia fiind in esenta tot o creatie sau fiecare creatie putand fi o poezie). Desi atat de poetic, termenul a fost folosit in biologie si teoria sistemelor de catre doi oameni de stiinta chilieni, Humberto Matatura si Francisco Varella la inceputul anilor ’70.

Dar ce spun cei doi? Nimic nou, Mai mult…

Iata un site pe care l-am descoperit anul trecut cu ajutorul Clementinei (multumesc!), si nu m-am mai desprins de el:

http://zenhabits.net/